Istoria Tenerifei: de la Guanchi pana in zilele noastre

O poveste de 2.000 de ani in sapte capitole

Tenerife are o istorie care se intinde cu mai mult de doua mii de ani inainte ca primul turist sa coboare dintr-un avion. Insula a gazduit un popor indigen care a trait in izolare timp de peste un mileniu, a dus una dintre cele mai aprige rezistente impotriva cuceririi spaniole din secolul al XV-lea si a devenit ulterior un punct cheie pe rutele comerciale atlantice spre America. Chiar si Horatio Nelson si-a pierdut bratul drept incercand sa cucereasca Santa Cruz.

Acest ghid acopera istoria reala a Tenerifei in ordine cronologica: Guanchii, cucerirea spaniola, perioada coloniala, atacurile piratilor, invazia esuata a lui Nelson si dezvoltarea turismului in secolul al XX-lea. Fara mitologie, fara vagi referiri la o "bogata tapiterie culturala", doar ceea ce s-a intamplat cu adevarat si unde puteti vedea inca dovezile astazi.

Guanchii: locuitorii originari ai Tenerifei

Guanchii erau populatia indigena a Tenerifei. Termenul se referea initial doar la locuitorii Tenerifei, desi este acum folosit in mod obisnuit pentru populatiile aborigene ale tuturor celor sapte insule Canare.

De unde au venit. Guanchii aveau origini amazigh (berbere), din Africa de Nord. Limba lor (acum disparuta, dar fragmente supravietuiesc in toponime si documente istorice) prezinta similitudini clare cu limbile berbere. Studiile genetice confirma descendenta nord-africana, locuitorii moderni ai Insulelor Canare pastrind inca 16 pana la 31% din ADN-ul autozomal guanch, in functie de insula.

Cand au sosit. Datarea este controversata. Dovezile arheologice din Pestera Guanchilor din Icod de los Vinos sugereaza locuire din secolul al VI-lea i.Hr., pe baza analizei ceramicii. Studiile de ADN antic au gasit genomuri datand din jurul anului 1031 i.Hr. Estimarea cea mai frecventa este ca au sosit in etape in timpul primului mileniu i.Hr. Modul in care au traversat din Africa de Nord (aproximativ 100 km) fara a lasa urme de barci sau cunostinte de navigatie ramane una dintre marile enigme ale arheologiei Insulelor Canare.

Cum traiau. Guanchii locuiau in principal in pesteri naturale si tuburi vulcanice, desi s-au gasit si asezari de suprafata cu structuri din piatra uscata. Economia lor se baza pe cresterea caprelor si oilor, agricultura de baza (orz, grau, fasole) si pescuit limitat. Fabricau gofio (o faina din cereale prajite consumata si astazi in Insulele Canare) si produceau ceramica, unelte din os si imbracaminte din piei de capra.

Cum era organizata societatea lor. Cand spaniolii au sosit in 1494, se estimeaza ca intre 15.000 si 30.000 de Guanchi traiau pe Tenerife, impartiti in noua menceyatos (regate): Anaga, Tegueste, Tacoronte, Taoro, Icod, Daute, Adeje, Abona si Guimar. Fiecare era condus de un mencey (aproximativ echivalent cu un rege). Cele noua diviziuni corespund aproximativ unor zone ale Tenerifei moderne care inca poarta aceste nume.

Religie si inmormantare. Guanchii il adorau pe Magec (zeul soarelui) si pe Chaxiraxi (o zeita-mama sincretizata ulterior cu Fecioara din Candelaria, sfanta patroana a Insulelor Canare). Muntele Teide era considerat locuinta lui Guayota, un spirit malefic. Practicau mumificarea, cu tehnici pe care cercetatorii le-au comparat cu cele ale Egiptului antic. Peste 200 de mumii guanchi au fost descoperite pe Tenerife, concentratia cea mai bogata aflandu-se in Barranco de Herques.

Cucerirea spaniola (1494-1496)

Cucerirea spaniola a Insulelor Canare a inceput in 1402, dar Tenerife a rezistat mai mult decat oricare alta insula. Prima incercare serioasa de a cuceri Tenerife a venit in 1464, cu mai mult de 30 de ani inainte ca insula sa cada in cele din urma.

In 1494, Alonso Fernandez de Lugo (al carui nume il veti vedea pe indicatoarele strazilor din intreaga insula) a debarcat pe coasta din apropierea actualului Santa Cruz cu o forta de peste 1.000 de oameni, incluzand soldati castilieni, Canari de pe insule deja cucerite si o unitate de cavalerie. Patru din cei noua menceys guanchi (Guimar, Adeje, Abona si Anaga) au negociat tratate de pace cu invaziatorii. Ceilalti cinci au refuzat sa se supuna.

Prima Batalie de la Acentejo (31 mai 1494). In timp ce fortele lui de Lugo inaintau spre interior spre Taoro (actualul Puerto de la Cruz si La Orotava), au fost prinse intr-o ambuscada intr-o ravina de razboinici Guanchi condusi de Mencey Bencomo si fratele sau vitreg Tinguaro. Spaniolii au suferit pierderi devastatoare, pierzand aproximativ 80% din forta lor. De Lugo insusi a fost ranit si a scapat cu greu. Orasul modern La Matanza de Acentejo ("Masacrul de la Acentejo") marcheaza locul acestei batalii.

Intoarcerea lui de Lugo (1495). Dupa ce si-a vandut proprietatile pentru a finanta o noua campanie, de Lugo s-a intors cu 1.000 de veterani ai Razboiului din Granada, plus cavalerie. In noiembrie 1495, Guanchii au fost infrangi in Batalia de la Aguere (langa actualul La Laguna). Bencomo a fost ucis.

A doua Batalie de la Acentejo (25 decembrie 1495). Guanchii, condusi acum de fiul lui Bencomo, Bentor, si slabiti de o epidemie (probabil varsat adus de spanioli), au fost infrangi langa acelasi loc ca victoria lor anterioara. Dupa trei ore de lupta, armele de foc spaniole si cavaleria i-au coplesit. Orasul modern La Victoria de Acentejo ("Victoria de la Acentejo") marcheaza acest loc.

Cucerirea s-a incheiat oficial pe 25 iulie 1496 cu Tratatul de la Los Realejos, in Valea Orotava. Se spune ca Bentor s-a aruncat de pe o stanca mai degraba decat sa se supuna dominatiei spaniole. Multi Guanchi au fost inrobiti, in ciuda unei interdictii papale a comertului cu sclavi cu locuitorii Insulelor Canare, datand din 1434. In 1511, a fost emis un ordin pentru eliberarea tuturor prizonierilor Guanchi.

In cateva generatii, limba, cultura si identitatea Guanchilor au fost in mare parte absorbite de populatia spaniola coloniala. Dar mostenirea lor genetica persista: tinerifenii moderni poarta o ascendenta indigena semnificativa.

Tenerife coloniala (sec. XVI-XVIII)

Dupa cucerire, Tenerife a fost remodelata rapid. San Cristobal de La Laguna a devenit primul capital si a fost planificata cu un plan tip grila care a devenit ulterior modelul pentru orasele coloniale spaniole din America. Centrul istoric al La Lagunei este acum un sit UNESCO al Patrimoniului Mondial, partial din aceasta cauza.

Agricultura si comert. Spaniolii au defrsisat suprafete mari de padure nativa de pini si au plantat trestie de zahar. Cand preturile zaharului s-au prabusit, economia s-a orientat spre vin (in special Malvasia dulce, care a devenit celebra in toata Europa si a fost mentionata de Shakespeare). Ulterior au aparut cochenila (un colorant rosu produs din insecte), tutunul, rosiile si in cele din urma bananele, care raman si astazi o cultura importanta.

Rutele comerciale atlantice. Pozitia Tenerifei intre Europa, Africa si America a facut-o un punct de tranzit vital. Cristofor Columb s-a oprit pe insula vecina La Gomera in 1492, in prima sa calatorie spre America. Magellan a ales Tenerife pentru oprirea sa in 1519, cand a pornit sa inconjoare globul. Santa Cruz a devenit un port major care conecta Spania cu coloniile sale americane.

Atacurile piratilor. Aceasta importanta strategica a atras atentie nedorita. Flotile pirate patrulau apele dintre Azore si Insulele Canare din secolul al XVI-lea inainte, atacand nave si jefuind asezarile de coasta. In aprilie 1657, amiralul englez Robert Blake a atacat si distrus o flota spaniola de comori la Santa Cruz.

Emigratia masiva spre America. Din secolul al XVII-lea inainte, un numar mare de Canarios au emigrat in coloniile spaniole, in special Venezuela, Cuba si Puerto Rico. Aceasta legatura este inca vizibila astazi in prenumele comune, traditiile culinare si accentul distinctiv al spanioleionline canariene, care suna mai aproape de spaniola caraibiana decat de castiliana din peninsula.

Invazia esuata a lui Nelson (1797)

Pe 25 iulie 1797, contraamiralul britanic Horatio Nelson a incercat sa cucereasca Santa Cruz de Tenerife cu o forta de aproximativ 900 de oameni, sperind sa captureze o nava spaniola cu comori si sa obtina o baza strategica in Atlantic. Atacul a esuat lamentabil.

Fortele spaniole sub comanda generalului Antonio Gutierrez erau pregatite. Strazile inguste ale Santa Cruzului favorizeaza aparatorii, iar grupurile de debarcare britanice au fost intampinate cu artilerie puternica si foc de muschet. Nelson a condus personal una dintre grupurile de debarcare, dar a fost lovit in bratul drept de alice de tun in timp ce incerca sa debarce. Bratul sau a trebuit sa fie amputat in acea noapte.

Britanicii au fost fortati sa se retraga cu pierderi semnificative. Intr-un gest celebru de cavalerism, generalul Gutierrez a trimis vin si paine fortelor britanice infrante inainte ca acestea sa plece. Tunul lui Nelson, El Tigre (tunul despre care se crede ca a tras gloantele care l-au ranit), este inca expus la Santa Cruz.

Aceasta a fost una dintre putinele infrangeri din cariera lui Nelson si ramane un motiv de mandrie locala la Santa Cruz. Evenimentul a reprezentat, de asemenea, un punct de cotitura pentru Nelson, care a mers mai departe sa castige Batalia de la Nil si Trafalgar cu un singur brat.

Sec. XIX-XX: de la agricultura la turism

In 1821, Santa Cruz a devenit primul capital al intregii provincii a Insulelor Canare. Aceasta a nemultumit Las Palmas (Gran Canaria) si, dupa mai mult de un secol de rivalitate, Madridul a impartit arhipelagul in doua provincii in 1927: Santa Cruz de Tenerife (acoperind Tenerife, La Gomera, La Palma si El Hierro) si Las Palmas de Gran Canaria (acoperind Gran Canaria, Lanzarote si Fuerteventura). Aceasta impartire persista si astazi, cele doua capitale alternand ca sediu al guvernului Insulelor Canare.

Economia bananelor. Sfarsitul secolului al XIX-lea a adus ascensiunea cultivarii bananelor, care a transformat peisajul agricol al Tenerifei. Companiile comerciale britanice au infiintat afaceri de export de banane, iar banana canarianamica distinctiva (diferita de varietatile mai mari cultivate in America Centrala) a devenit principala cultura de export a insulei. Plantatiile de banane acopera inca o mare parte a coastei de nord.

Turismul timpuriu. Tenerife a inceput sa atraga vizitatori la sfarsitul secolului al XIX-lea, initial europeni bogati din nord atrasi de climatul bland din motive de sanatate. Puerto de la Cruz a devenit prima zona de statiune.

Turismul de masa. Transformarea reala a venit in anii 1960, odata cu dezvoltarea Aeroportului Reina Sofia in sud si constructia marilor hoteluri de statiune de-a lungul coastei din Playa de las Americas si Los Cristianos. In mai putin de doua decenii, turismul a inlocuit agricultura ca principala activitate economica a insulei. Astazi, Tenerife primeste aproximativ 6 milioane de vizitatori pe an, facandu-l cea mai vizitata Insula Canara.

Tenerife astazi

Tenerife este o comunitate autonoma a Spaniei cu propriul guvern insular (Cabildo). Populatia este de aproximativ 950.000 de oameni, facand-o cea mai populata insula din Insulele Canare si cea mai populata insula din Spania. Capitala este Santa Cruz de Tenerife.

Spaniola este limba oficiala. Accentul si vocabularul canarian sunt distincte fata de spaniola de pe peninsula, influentate de portugheza, limba Guanchilor si spaniola latino-americana (datorita secolelor de emigratie si revenire).

Economia se bazeaza covarsitor pe turism, serviciile reprezentand aproximativ 75% din PIB. Agricultura (banane, rosii, cartofi, vin) si constructiile constituie cea mai mare parte a restului. Insula face parte din UE, dar are o zona economica speciala cu impozite mai mici decat Spania continentala (IGIC in loc de IVA, in prezent la 7%).

Mostenirea Guanchilor este inca vizibila in toponime (Tacoronte, Tegueste, Adeje, Guimar, Icod, Anaga), in gofio (consumat zilnic de multi Canarini), in lucha canaria (luptele canariene, un sport traditional) si in reverenta continua fata de Virgen de Candelaria, sfanta patroana a Insulelor Canare, ale carei origini se intind pana la zeita Guanchilor, Chaxiraxi.

Unde puteti vedea istoria Tenerifei

Museo de Naturaleza y Arqueologia (MUNA). In Santa Cruz. Principalul muzeu arheologic din Tenerife. Gazduieste mumii Guanchi, unelte, ceramica si expozitii extinse despre cultura pre-hispanica a Insulelor Canare.

Centrul istoric al La Lagunei. Sit UNESCO al Patrimoniului Mondial. Planul tip grila care a devenit modelul pentru orasele coloniale spaniole. Vedeti ghidul nostru La Laguna.

Piramides de Guimar. Sase piramide in trepte in Guimar, cu un muzeu care exploreaza posibilele lor legaturi cu culturile pre-hispanice. Situl a fost cercetat de exploratorul norvegian Thor Heyerdahl.

Castillo de San Cristobal. Ramasitele fortaretei din Santa Cruz unde spaniolii s-au aparat impotriva atacului lui Nelson. Tunul El Tigre este expus in apropiere.

Cueva de los Guanches. In Icod de los Vinos, unul dintre cele mai vechi situri arheologice de pe insula, cu dovezi de locuire din secolul al VI-lea i.Hr.

La Matanza si La Victoria de Acentejo. Doua orase ale caror nume inregistreaza literal cele doua batalii ale cuceririi spaniole: "Masacrul" si "Victoria".

Explorati Tenerife cu CanaryVIP

Pentru a vedea nordul istoric al Tenerifei (La Laguna, La Orotava, Icod de los Vinos, Garachico), tururile cu autobuzul ghidat ale CanaryVIP includ aceste opriri cu preluare din hoteluri din sud. Pentru peisajele vulcanice care au modelat istoria insulei, vedeti turul ghidat Teide.

Toate excursiile din Tenerife